In dialog cu sufletul raman
Si ma mai cred a gandului stapana
Dar imi sopteste soarele-n apus
Ca nu ti-am spus tot ce aveam de spus
Dar oare n-am rostit ce-n nopti gandesc
Temandu-ma sa-ti spun ca te iubesc?
Credeam ca stii ca nu mi-s mai sunt eu
Ma tot trezesc cu tine-n gandul meu.
Privit-am intr-o seara-ntamplator,
La ceasul cand credeam ca iarasi mor,
Si am vazut un cer inseninat,
Si mi-am adus aminte ce-am uitat.
Si trebuie sa uit ca am cazut,
Ca mi-a fost greu ca multe m-au durut,
Voi trece mai usor peste ce-a fost
Si vom putea s-avem in doi, un rost.
Asa va fi chiar daca-i nefiresc
Vei fi al meu,cand zorii se ivesc
Voi fi a ta o noapte de-nceput
Si ai sa stii atunci ce mult te-am vrut.
joi, 6 martie 2008
Dialog iluzoriu
Scris de ada-me la 15:12
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu